toujour tandem

clasica "la masa" - fara mancare si cu happiness doar o frantura de albastru cadavre de arici de mare in ipostaze inedite lumina calda picurand in apa

sambata am avut chef de duca. mai intai am fost pana la ruse, sa luam pranzul. am mancat la happy, am plecat happy. servire faina, mancare ochioasa si gustoasa. parca a meritat taxa de pod si vigneta de la bulgari. apoi, pe seara, am zis ca am putea sa o luam pe carmen si sa ne bem cafeaua la munte, la marmote. eram fericita ca ne sustragem iarasi bucurestiului incins si deprimant. so, zis si facut, ne-am luat talpasita plini de sperante si veselie. ne-a trecut rapid starea de euforie. aglomerat. zeci de masini. exod. apoi accidentele: doua, primul grav, salvari, sirene, oameni in fata curtilor - se intampla un eveniment de insemnatate in satul lor, murisera oameni...telefoane. oameni in pijama. agitatie. deja ne invaluia dorinta de a ne intoarce. apoi centura ploiestiului. semafoare. 30 de minute. fuck. ne-am hotarat sa gasim o terasa in ploiesti, era deja 23. mmm, ploiestiul se distra. un concert. faza frumoasa a serii: un spectacol de artificii chiar deasupra capului nostru, explozi...

uneori, dimineata, spre serviciu, ma imbarc in troleul 97. tot uneori ma mir cat de pestrita e lumea. cred ca fiecare numar de masina/troleu/tramvai are musterii ei, in functie de zona din care care se "umple" de oameni. de ex 60% din fauna din 97 sunt tigani. la un moment dat imi spuneam ca asta demonstreaza ca tiganii sunt mai numerosi decat romanii. apoi 5% au probleme psihice. vorbesc singuri, canta, traiesc in universul lor. cel putin 30% sunt taranoii - acel hibrid intre taran si orasean, care in dorinta de a-si interioriza universul orasului, renunta la universul lor traditional. astfel nu mai au repere, devenind un specimen mostruos si plin de sclipici. apoi..cat a mai ramas? 5%? ok, 5% exprima o diversitate mai cuminte in care ma incadrez si eu. in cadrul careia fiecare alege sa se exprime personal. acesti 5% nu se inscriu intr-un tipar (i wish:)). habar n-am dar e atat de eterogen orasul asta k ma sperie...uneori

doua dorinte: sa fie ieri macar. sa fie vacanta iar. dar se pare ca sacul cu vacanta s-a golit pe anul asta, cel putin pana la cea de iarna. cum a fost? huh, mult prea bine... pana si huzureala apatica in miezul incins al verii, in curticica sau in living, a fost geniala. o sa revin cu poze si comentarii dar acum sunt mult prea plina de nemultumire pentru a mai continua:(