Frunzele

dimineata/ tramvai/ muzica/ auriu/ toamna. frunze. galbene/ rosii/ maro/ uscate/ cu inca un pic de viata in ele/ mormane/ vartejuri/ vant.

Un gand (chiar vechi, chiar nu al meu, al nu stiu cui, poate l-am citit, poate a calatorit prin marea de idei spre mine): noi, poate, suntem frunze. in copacul fiintei. din primavara, prin vara, in toamna - de la inceput pana la final - frunze. si apoi suntem iarna, dar tot acolo, in copac, in viata neinceputa inca, cocon mic de seva. asteptand. nestiind ca suntem noi. 

daca suntem frunze, azi am vazut cum e cand murim. ne leganam in vant, unii langa altii, in vartejuri uscate - dar atat de frumoase. 

doar o iluzie: ca acolo ne rotim noi.

noi am ramas prinsi in copacul fiintei, asteptand sa ne (re)nastem. 

la primavara.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

adaugire

0 comentarii

tata